GEORGE USCĂTESCU

 

 ”... bărbatul cu trup de stejar din codrii Gorjului,(...) autorul unor cărţi ce m-au fermecat şi incitat prin sigiliul românesc al unui spirit profund european, (...) un român aruncat de valurile istoriei atât de departe de vatra lui gorjenească, rămasă însă intactă în cuibarul sufletului său.” (Grigore Ilisei, O întâlnire memorabilă şi tâlcurile ei, ”Ziarul Lumina”)

S-a născut pe 5 mai 1919 la Curteana - Creţeşti, de lângă Târgu Cărbuneşti, jud Gorj, într-o familie de învăţători.

       Cursurile scolii primare le-a urmat în comuna natală, iar studiile medii în Târgu-Jiu, la Liceul "Tudor Vladimirescu", susţinându-şi bacalaureatul la Craiova (1937).

       Absolvă cursurile facultăţilor de litere, filosofie şi drept la Universitatea din Bucuresti (1937-1940). În 1940 a primit o bursă de studii în Italia, unde îşi ia doctoratul în ambele discipline la Roma (1941-1943).

       Aici a colaborat la o serie de publicaţii din care amintim „Meridiano di Roma”, „Nuova Antologia”, „Giornale de metafisica”, „Umanitas”, „Citta di Vita”. Este angajat în activitatea universitară.

       În primăvara lui 1955 soseşte în Spania unde ocupă poziţii importante cum au fost: membru al Consiliului Superior de Cercetări Ştiinţifice, profesor la Universitatile din Barcelona, Madrid, Valencia sau Santander. Din 1970 a deţinut Catedra de Teoria Culturii şi Estetică la Universitatea din Madrid preluată de la filosoful spaniol Eugenio d’Ors. A fost ales preşedinte al Societăţii internaţionale de studii umaniste „Giovani Gentile” din Roma.

       Co-fondează revista de cultură românească „Destin” (iunie 1951) publicată la Madrid, având printre colaboratori pe Mircea Eliade, N.I. Herescu, Alexandru Ciorănescu, Aurel Răuță, Paul Miron, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Alexandru Busuioceanu, Grigore Cugler, Monica Lovinescu, Pamfil Șeicaru, Nicu Caranica, Ștefan Baciu, Basil Munteanu, Horia Stamatu, Vintilă Horia. Este directorul ei până la încetarea apariţiei (1972).

       A mai colaborat la „Orizonturi”, „Cuvântul în exil”, „Fiinţa Românească”, „Revista scriitorilor români”, „România literară”.

       Pentru activitatea şi meritele sale, a primit Premiul Uniunii Latine la Paris (1957), Premiul Alfonso Vittorio Giardini (1962), Premiul Universităţii Europene la Roma (1964), Premiul Naţional de Literatură al Spaniei (1970) şi altele. După 1989, Academia Română l-a declarat membru de onoare.

       S-a stins din viaţă la 11 iunie 1995 la Madrid.

       Opera: În limba română – „Nou itinerar”, versuri (Madrid, 1968); „Melc siderat”, versuri (Madrid, 1974); „Memoria pădurii”, versuri (Madrid, 1977); „Poezii” (Bucureşti, 1981); „Brâncuşi şi arta secolului” (Bucureşti, 1985); „Trilogia culturii” (Bucureşti, 1987); „Pledoarie pentru Europa” (Bucureşti, 1990); „Timp şi destin” (Madrid, 1993).

 

În limba spaniolă, italiană: „El problema del Europa” (Madrid, 1949); „Relaciones culturales hispano-rumanas” (Madrid, 1952); „Tirania y negacion en la historia” (Madrid, 1956); „Profetas de Europa” (Madrid, 1962); „Aventura de la liberdad” (Madrid, 1966); „Proceso al humanismo” (Madrid, 1968); „Supervivencia de la literatura y del arte’ (Madrid, 1972); „Idea del arte” (Madrid, 1975); „Cádiz y la aventura de la libertad” (1975); „Saber y universidad (Coleccion Ideologias contemporaneas)” (1975); „Brancusi y el arte del siglo” (1976); „Estructuras de la imaginacion” (1976); „Ideas maestras de la cultura espanola” (1977); „Filosofia” (1978); „Europa, nuestra utopia” (1978); „Tragedia y politica” (1980); „Lenguaje y creatividad” (1981); „Agustin, Nietzsche, Kierkegaard: Nuevas lecturas de filosofia y filologia” (1983); „Introduccion a la ontologia de la cultura” (1983); „Breviario de cultura” (1985); „Breve Teoria E Historia De La Cultura” (1985); „Anabasis (Papeles del Jucar)” (1987); „Avanguardia e liberta (Nel contemporaneo)” (Italian Edition, 1992).

Visitors Counter

680409
TodayToday441
YesterdayYesterday1344
This_WeekThis_Week1611
This_MonthThis_Month26214
All_DaysAll_Days680409
Top