Țicleni

Orașul Țicleni, aflat în partea de sud-vest a României, este situat pe Valea pârâului Cioiana, înconjurat de dealurile subcarpatice dintre Jiu și Gilort (Dealurile lui Bran) în partea de nord și cele ale Podișului Getic, in partea de sud a așezării.

Orașul este situat pe artera de legătură dintre Târgu Cărbunești și Peșteana Jiu – DJ 675 intersectat în centrul localității de DJ 674 A.

A fost ridicat la statutul de oraș în 1968. Este constituit prin reunirea a 3 porțiuni principale, de la N la S: Tunși, Țicleni, Gura Lumezii, la care se adaugă 3 foste colonii de muncitori în exploatarea petrolului, în prezent modernizate.

Clima este temperat continentală, cu ușoare influențe mediteraneene, dovadă liliacul, iedera, carpenul de pădure, jderul, broasca țestoasă de uscat. Fauna este cea specifică pădurilor de stejar și fag:  căprioare, porci mistreți, iepuri, vulpi, fazani. Vegetația este alcătuită din păduri de foioase.

        Denumirea de Țicleni se leagă de numele căpitanului din oastea întregitorului de neam și țară Marele voievod Mihai Viteazul, anume Radu Țiclenaru, care în 17 septembrie 1612 și martie 1618, obține de la domnitorii vremii reînnoirea hrisovului din anul 1439, emis de „bătrânul Alexandru Voievod”, fiul lui Mircea cel Bătrân, referitor la teritoriul localității, cu punctele de hotar dintre localitățile vecine.

Radu Țiclenaru a avut trei fii, cum povesteau bătrânii, dintre care doi au avut mulți urmași, unul dintre ei „fiind sterp”, astfel că în perioada ce a urmat, moșia a fost împărțită între urmași, în fâșii cu orientarea nord-sud.

În hrisovul emis în 1612 la Târgoviște de către Radu Voievod sunt precizate limitele satului Tunși, iar în cel emis în 1618 sunt precizate limitele „Moșiei Sneagovului”(satul Țicleni), care înspre apus se întindea până la „drumul lui Sterpoi”.

    Un sat vechi a fost și „Vârf” – actualul cartier „Vârful Vii”. Aici, cele mai vechi familii erau Ciurea, Lumezeanu (veniți din zona Gura Lumezii), Gogonea, Ciciu și altele. În jurul anului 1800 a existat o dispută între familia Ciurea și alți cetățeni din satul Vârf, rezolvată printr-un proces civil. 

OBIECTIVE TURISTICE


BISERICI

-Biserica Tunși cu Hramul ,, Adormirea Maicii Domnului” a fost construită din lemn în anul 1601. Și-a păstrat de-a lungul timpului forma de corabie, acoperită cu tablă. A fost refăcută în anul 1866 și s-a renovat din temelie în 1942, pe timpul preotului Țicleanu Damian.

-Biserica mică de lemn din Țicleni construită în anul 1891.

-Biserica Parohială cu Hramul ,, Sfântul Gheorghe” Țicleni

 Povestea maiestuosului lăcaș de cult din orașul Țicleni a început în 1933. Construcția sa, care a început în 1936, a fost „o adevărată odisee, prelungindu-se mulți ani, din cauza survenirii celui de al Doilea Război Mondial. Dacă inimoșii țiclenari au pus bazele construcției înainte de izbucnirea conflagrației și au reușit să confecționeze cărămizi, au adunat fonduri bănești și alte materiale, au zidit corpul bisericii, lucrarea a fost sistată după începerea concentrărilor masive. Abia după 10 ani de la terminarea războiului, lucrările au fost reluate. În 1964, Biserica din Țicleni a fost sfințită. Stranele și scaunele arhierești sculptate din lemn de stejar sunt adevărate lucrări de artă. Pictura a fost executată de pictorii Ion Mustățescu și Ion Glăvan din Novaci.

- Biserica (Vîrful Vii ) cu hramul ,, Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a fost construită în anul 1920 pe temelia vechii biserici de lemn de la 1752. Actuala biserică este înălțată pe temelia de stâncă în formă de cruce, din zid de cărămidă, cu trei turle acoperite cu tablă.

- Biserica ,,Capelă”cu hramul  Sfântul Mucenic Dumitru (Rășina) a fost construită în anul 1827.  Este construită în formă de corabie, cu turlă în față, pe fundație de groși de lemn, în cimitirul Cioiana.

În pisania bisericii se menționează că la acea dată aceasta era biserica dominantă a parohiei. În anul 1973 Biserica a fost supusă unei noi restaurări: groșii au fost înlăturați și s-a făcut subzidire de beton cu izolație. S-a pus clopot nou, a fost schimbată ușa și pridvorul. Biserica are obiecte de valoare artistică și istorică – icoane, clopotul de la 1833, cruci de stâncă etc.

- Biserica Parohială cu Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” (Rășina), se află pe un deal între satele Gura Lumezii și Rășina și a fost construită între anii 1897-1899. Pictura a fost executată în ulei de pictorul ardelean Ion Oprușan.

În anul 1968 preotul Rădulescu Romulus a făcut o nouă resaturare a bisericii.

Biserica Adormirea Maicii Domnului posedă obiecte de valoare artistică și istorică: icoanele zugrăvite pe pereții interiori din anii 1897-1899, precum și toate icoanele împărătești de pe catapeteasma bisericii.

FORTIFICAȚIA GETO DACICĂ „LA CETATE’’

  Dacă atestarea documentară cunoscută, ca cea mai veche, datează din secolul al XV-lea, meleagurile Țiclenilor au fost locuite încă din paleolitic și neolitic, cum demonstrează piesele arheologice găsite, iar dealul „Cetate” a cărei denumirea vine din moși-strămoși, a fost o așezare dacică, despre care, cercetătorii s-au pronunțat că datează din secolele II – I înainte de Cristos. Localnicii descoperă, mereu, lucrând pământul, cioburi de ceramică și obiecte ce au aparținut locuitorilor cetății. În „Piscul Cetății”, străvechea așezare geto-dacică, au fost identificate parțial și resturile unor vetre de locuințe (locuințe de suprafață și locuințe tip bordeie). Pe acest deal există un loc numit „la bordeie”.

Tezaurul din monede republicane romane, din argint, descoperit în anul 1969 în Dealul Bujorului, lângă fostul parc de separatoare nr. 17, a cărei cercetare științifică a fost realizată de către reputatul Prof. Gheorghe Popilian, a scos în evidență faptul că perioada de emisie a monedelor este situată între anii  271  -   71 înainte de Hristos.

MUZEE

   

În Școala de la Tunși, dată în folosință în 1931, a fost înființat de către învățătorul Ciurea Cristian Valentin un mic muzeu, ce poartă numele învățătorului Aurel Ciurea.

Printre numeroasele piese din muzeu se regăsesc: colecții de monede și bancnote, costume populare specifice zonei, obiecte de uz casnic, o bucată din Podul Căpitanului, pe unde au trecut pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de căpitanul Ion N.Gârbea cu origini din satul 

Tunși, eșantioane din nisip pietrificat din Deșertul Sahara, unde au lucrat petroliști din orașul Țicleni.

 

PĂDUREA DE STEJARI SECULARI BĂILE TUNȘI

HOTEL SARA

 Băile din Țicleni au fost deschise pentru prima dată în anul 1973 și au funcționat timp de peste zece ani după care au fost închise. 

Descoperirea apelor binefăcătoare este legată de activitatea de extragere a zăcămintelor de țiței. Procesul tehnologic care se folosește și acum, pr

esupune separarea apei sărate care iese din străfundurile pământului împreună cu țițeiul. Această apă avea calități deosebite și era benefică pentru tratarea anumitor afecțiuni, în special a celor reumatice. 

Pe locul Băilor Țicleni s-a deschis în anul 2009 „Hotel Sara’’, un hotel de 3 stele.

Hotelul se află la marginea unei păduri, înconjurat de verdeață și aer curat și este prevăzut cu:  piscină exterioară, centru SPA, sală fitness, masă ping-pong, Internet WiFi, lacuri pescuit sportiv, spații de joacă pentru copii dotate cu topogane și leagăne.

În Țicleni, de-a lungul celei mai lungi străzi din România, se află numeroase monumente istorice ridicate pentru cinstirea eroilor neamului.

OBICEIURI POPULARE

  În orașul Țicleni comunitatea continuă păstrarea obiceiurilor și a ritualurilor moștenite de la generațiile trecute. Sunt multe femei care cos ii, tricotează diferite obiecte de îmbrăcăminte, precum și multe  persoane care sculptează.

Visitors Counter

680363
TodayToday395
YesterdayYesterday1344
This_WeekThis_Week1565
This_MonthThis_Month26168
All_DaysAll_Days680363
Top