Noutaţi

Noutaţi (247)

În data de 25 octombrie 2017, la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj, Atașatul Cultural al Ambasadei S.U.A. în România, domnul Scott Reese, a avut o întâlnire cu elevi de la Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” și de la Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, însoțiți de doamnele profesoare Teodora Dragotă, Luminița Popescu, Dana Constantinescu și Dana Vîlceanu. Tema întâlnirii a fost: Sistemul de educație în S.U.A. După o scurtă prezentare a parcursului său profesional, domnul Scott Reese a purtat un dialog cu tinerii, oferindu-le foarte multe informații și răspunzând la întrebările acestora. La finalul întâlnirii, domnul Reese a vizitat Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj care găzduiește American Shelf.

(D.L.)

Thursday, 26 October 2017 12:19

Educația financiară pentru piața unică digitală

Written by

Wednesday, 25 October 2017 05:49

Albumul toamnei cu umor

Written by

Definiţie

Epigrama? Proiectil
Pregătit minuţios,
Cu trei versuri de trotil
Iar al patrulea - focos!

(Jean Cănăvoiu)

 Runcu - Bâlta - Bâltișoara, traseul edițiilor de până acum ale Festivalului de umor ”Ion Cănăvoiu”, care începe la Târgu-Jiu și se termină la gala frunzelor de-aramă și vântișor de vale seacă(Sohodol).

EDIȚIA A XXV-A

 

Premiul anual pentru literatură ”Ion Cănăvoiu”, acordat de Biblioteca Județeană Christian Tell” unui scriitor gorjean pentru volumul anului: Lazăr Popescu, volumul KILOMETRUL ZERO AL IUBIRII, Ed. Limes, 2017

Concurs volum

I. Istoria epigramei vâlcene, Nichi Ursei, Ed. ROTIPO, Iași, 2017

II. Esențe de cactus, Nicolae Stancu, Ed. Pim, Iași

III. acordat ex aequo Florentina Loredana Dalin, volumul Miss Univers, Ed. Dobrogea, Constanța, 2017 și Nicolaie Tony Dincă, volumul Vindecătorul de proști, Ed. Hoffman, 2016

Concurs de epigramă

I. Constantin Tudorache, Ploiești

II. Gheorghe Șchiop, Sibiu

III. Gheorghe Bâlici, Chișinău

 

Concurs de fabule

I. David Valentin, Orăștie

II. Vali Slavu, Hunedoara

Premiul III nu se acordă, se redistribuie la secția de carte

Concurs de parodie/ poezie umoristică

I. Janet Nică, Dolj

Concurs de proză scurtă

Premiul nu se acordă

Organizatori:, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Consiliul Județean în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” și cu Şcoala Populară de Artă, Asociaţia Epigramiştilor din România, Asociaţia Naţională a Caricaturiştilor, Consiliul local şi Primăria Runcu, Muzeul Judeţean Gorj şi Societatea Umoriştilor Gorjeni, Grupul de publicaţii “Flacăra”, Liga Culturală “Fiii Gorjului”

În perioada 19-22 octombrie, se va desfășura la Târgu-Jiu și Runcu a XXV-a ediție a Festivalului Internațional de Umor ”Ion Cănăvoiu”. Organizatorul evenimentului este Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, Şcoala Populară de Artă, Asociaţia Epigramiştilor din România, Asociaţia Naţională a Caricaturiştilor. De asemenea manifestarea umorului se bucură și de parteneriatul cu Grupul de publicaţii “Flacăra”, Liga Culturală “Fiii Gorjului”, Consiliul local şi Primăria Runcu, Muzeul Judeţean Gorj şi Societatea Umoriştilor Gorjeni. Concursul din cadrul festivalului cuprinde șase secţiuni: concurs pentru cea mai bună carte de umor a anului; epigramă, fabulă, proză umoristică scurtă, parodie/poezie satirică şi caricatură/fotografie umoristică.

Monday, 09 October 2017 05:30

EU educ!

Written by

Seria evenimentelor organizate de Centrul Europe Direct Gorj și Biblioteca Județeană "Christian Tell" Gorj cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, sub titulatura ”EU educ!”, în perioada 27 septembrie – 6 octombrie 2017, s-a încheiat astăzi cu o Cafenea publică cu tema ”Parteneriatul între formal și non-formal în sprijinul educației”. Evenimentul a debutat cu o prezentare a Discursului Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind Starea Uniunii, din 13 septembrie 2017. În continuare, participanții, reprezentanți ai instituților de învățământ și de cultură din Târgu-Jiu și ai Direcției Județene pentru Sport și Tineret Gorj, au răspuns la 5 întrebări pe tema întâlnirii și a rolului pe care îl are educația în construirea viitorului Europei. La final, echipa CED Gorj a prezentat răspunsurile la întrebări și le-a oferit participanților un kit de educație non-formală. (D.L.)

Sunday, 08 October 2017 15:46

Conferința BIBLIONEXT

Written by

O delegație a Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj a participat în perioada 2 – 4 octombrie a.c., la ediția de toamnă a Conferinței Naționale a ANBPR, care a fost organizată anul acesta de  Biblioteca Județeană “Octavian Goga” Cluj. 

„Cea de-a XXVIII-a Conferință Națională a ANBPR  a abordat o temă foarte actuală și ofertantă, care aduce în discuție concepte-cheie pentru dezvoltarea rețelei bibliotecarilor din România, și anume “INOVAȚIE. CREATIVITATE. LEADERSHIP ...”.  Pentru cei peste 100 de participanți a fost - ” ... un bun prilej pentru dialoguri profesionale de calitate,  schimburi de idei și bune practici între colegi și o bună ocazie de a determina o regândire a implicării structurilor de management  în  reformarea serviciilor de bibliotecă”,  după cum declara Sorina Stanca, Președintele ANBPR. La Conferință au participat experți, colaboratori, parteneri și membri ANBPR din România, dar și experți din străinătate. Pe lângă sesiunile de prezentări în plen, ateliere paralele la care participanții au venit cu prezentări sau cu idei inovatoare. Altfel spus a fost un prilej de îmbogățire a cunoștințelor practice, de aflare a unor informații legate de noile trenduri în bibliotecile publice și, nu în ultimul rând, identificarea unor noi teme de colaborare între profesioniști.

Din grupul bibliotecii gorjene a făcut parte și Ioana Roşu, bibliotecară la Bărbătești, căreia i-a fost acordat Premiul ”Monica Andriesei” - pentru merite deosebite în munca de bibliotecă, prezentarea cu laudatio fiind realizată de Daniel Nazare și Ruxandra Nazare, de la Biblioteca Județeană ”George Barițiu” Brașov.

LAUDATIO

  Din drag de carte şi de oameni – bibliotecara Ioana Roşu

  Biblioteca publică din comuna Bărbăteşti, judeţul Gorj

 

  Mândria comunei Bărbăteşti din judeţul Gorj sunt biblioteca publică şi muzeul amenajate în satul Petreşti, într-o şcoală veche de 100 de ani, reabilitată acum. Dar cel mai mult autorităţile   şi oamenii din Bărbăteşti se mândresc cu bibliotecara Ioana Roşu, cea care se ocupă de biblioteca, muzeul şi căminul cultural de aici. Din anul 1994 lucrează la biblioteca publică din   această comună, făcând naveta zilnic din comuna vecină Aninoasa unde locuieşte.

  Dintotdeauna pasionată de carte şi citit, iubind oamenii, Ioana Roşu a avut un vis în copilărie: să devină medic. Viaţa i-a oferit ocazia să lucreze într-un spital de copii, la contabilitate şi   administraţie, fiind mereu în preajma copiilor internaţi pe care îi ajuta şi îi învăţa să citească şi să scrie. Un timp a fost profesor suplinitor la şcoala din satul natal şi atunci a descoperit   pasiunea pentru bibliotecă. Îi plăcea să meargă cu elevii la biblioteca şcolară şi să îi sfătuiască să aleagă cărţile potrivite vârstei lor. Împreună cu ei, a fondat un cerc de teatru, punând în     scenă operele citite. O vreme a lucrat la Casa de cultură din Cărbuneşti, unde a organizat concursuri, cursuri de dansuri populare şi alte activităţi culturale. Între timp, a continuat   pregătirea profesională proprie, absolvind cursurile Şcolii postliceale sanitare, Facultăţii de drept la zi, masterul în drept, cursul de expert în achiziţii şi cel de formator.

  Din decembrie 1994 a început să lucreze la biblioteca publică din comuna Bărbăteşti, mia întâi cu jumătate de normă. A muncit din greu la aranjarea cărţilor, după care a trebuit să se   mute în noul sediu. A plâns, simţind că a muncit în van, dar truda nu a fost zadarnică. Atunci, cu cărţile deja organizate pe domenii şi autori şi cu ajutorul voluntarilor a mutat şi rearanjat   biblioteca în noua casă. S-a luptat cu greutăţile, cu lipsa căldurii, a banilor, dar a izbutit să răspundă celor care călcau pragul bibliotecii. Hărnicia şi implicarea, precum şi pregătirea   profesională au făcut să fie o persoană pe care autorităţile contează: alături de munca de bibliotecă, în 2014 era secretara primăriei pe durată determinată, preşedinta Comisiei de licitaţii,   responsabila de arhiva primăriei şi căminele culturale şi medicul echipei de fotbal din comună.

  La bibliotecă a iniţiat multe proiecte şi a aplicat idei ca să atragă oameni spre lumea cărţii, să transmită şi să insufle dragostea de lectură. A încheiat protocoale de colaborare cu şcolile,   chiar cu cele din comunele învecinate, cu biserica şi preotul din sat. Astfel, biblioteca şi comunitatea au crescut împreună: dacă în anul 2002 biblioteca avea 20 abonaţi, în 2012 avea peste 600 cititori activi. Pentru copii a amenajat Căbănuţa poveştilor, în dreptul rafturilor cu literatura pentru copii, făcând locul confortabil şi prietenos, o căsuţă făurită cu mâinile ei şi populată de jucării de la fetiţele ei. Ioana Roşu nu i-a uitat pe oamenii ce nu pot veni la bibliotecă, dar îşi doresc să citească. Între cititorii ei se numără vârstnici dintre care 12 persoane imobilizate la pat. Pentru ei a apelat la poşta satului, prin ea bătrânii transmit ce cărţi să citească, iar biblioteca lunar le duce cărţile acasă cu maşina. „Cum să îi refuz unui om dreptul de a citi? Printre cititori sunt şi oameni bătrâni, cărora le trece timpul mai uşor citind, oameni care iubesc lectura“, a motivat gestul bibliotecara din Bărbăteşti. Biblioteca parohială de peste drum este găzduită într-una din sălile bibliotecii, preotul permiţând accesul la biblioteca bisericii şi folosirea cărţilor de către comunitate. Muzeul cuprinde obiecte gospodăreşti şi bisericeşti, costume populare şi scoarţe, păstrând vie memoria locală şi fiind vizitat de turişti. În biblioteca publică din Bărbăteşte afli un spaţiu viu, cu cărţi şi computere din programul Biblionet, unde toţi, de la mic la mare, descoperă ceva ce îi este necesar. De fapt, la Braşov credem sincer că aşa trebuie să fie şi să arate o bibliotecă pentru comunitate.

Visurile bibliotecarei nu se opresc aici. Cu iubire şi credinţă pentru familie – este mama a patru fete -, pentru cuvântul Domnului şi pentru oameni, Ioana Roşu încearcă mereu să slujească oamenii şi pe Cel de Sus prin carte şi bibliotecă. Într-un moment mărturisea: „Aș vrea să fac foarte multe lucruri, dar, ca de obicei, banii sunt problema principală. Aș vrea să fac cursuri de calculator pentru copiii din satele comunei, copii a căror situație materială a familiilor nu este bună. Aș vrea să vină cât mai mulți la bibliotecă, să beneficieze de programe, să citească. De asemenea, îmi doresc foarte mult să găsesc fondurile bănești necesare achiziționării unui reportofon. În comună mai sunt câțiva bătrâni care au fost în război, bătrâni care știu foarte multe lucruri despre istoria comunei. Aș vrea să îi înregistrez, să le scriu poveștile, amintirile, să rămână ceva pentru urmași. Am face mult mai multe lucruri, dar nu sunt bani”. Cuvintele sunt oglinda unui bibliotecar şi om exemplar, un model de receptivitate faţă de cei din jur, faţă de nevoile lor şi un exemplu de cum poate o bibliotecă să influenţeze comunitatea şi să susţină dezvoltarea locală. Întotdeauna ideile sunt cele ce generează progres şi atrag resurse, inclusiv băneşti. Ioana Roşu este o resursă şi o valoare pentru breasla bibliotecarilor, motiv pentru care îi acordăm premiul Monica Andriesei pentru merite deosebite în munca de bibliotecă. 

Friday, 29 September 2017 19:51

TIMPUL NOCTURNEI BIBLIOTECILOR, LA TÂRGU-JIU

Written by

Cultura omenească e ritm solidificat în fapte. Cercetând faptele găseşti ritmul – concluziona istoricul Vasile Pârvan în ”Datoria vieţii noastre”.

Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj a avut, în seara de 28 septembrie a.c., un ritm triplu datorat faptelor derulate cu ocazia Nocturnei Bibliotecilor la Secția de artă, la Filiala pentru copii și la Filiala Victoria. Dominanta în toate evenimentele derulate în aceste locuri a fost tinerețea, spiritul activ capabil de acțiune cu pasiune, pentru că fiecare clipă este trăită cu intensitate firească, neinfluențată de conveniențe, plăcerea de a participa și zâmbetul sau ascultarea atentă fiind elemente care descriu atmosfera creată. În spațiile numite mai înainte, fie că s-au întâmplat recitări de poezie, muzică folk, film, concurs, show magic, dialoguri psihologice, vânătoare de comori, pictură pe față, lectură... toate aceste manifestări au stat sub semnul libertății de manifestare culturală, alcătuindu-se o comunitate spontană de facto. Și nimeni nu s-a plictisit, ca dovadă stând faptul că programul propus pentru evenimente a fost la maximum consumat, fără ”timpi morți”, după cum se spune. Și în că o dovadă, pentru cei care nu au fost prezenți și se îndoiesc sau pentru protagoniști - amintirea clipelor plăcute, stau fotografiile surprinse în desfășurarea momentelor din timpul NOCTURNEI BIBLIOTECILOR, la Târgu-Jiu. Un important aport la toate manifestările l-au avut voluntarii Centrului Europe Direct Gorj. 

 

Tuesday, 26 September 2017 14:37

ZIUA MONDIALĂ A TURISMULUI

Written by

Ziua Mondială a Turismului este sărbătorită în cele 150 de țări membre ale Organizației Mondiale a Turismului, în fiecare an, în data de 27 septembrie.

"Când călătorim, întâlnim oameni noi, locuri noi, idei noi. De multe ori, percepția noastră asupra lumii se schimbă (...). Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că pentru multe persoane o călătorie în scop turistic poate fi un proces destul de dificil.” spunea secretarul general UNWTO, Taleb Rifai, în cuvântarea din 2016, de Ziua mondială a Turismului.

Ca o paradigmă venită în sprijinul rezolvării acestei idei de proces dificil, prefața Ghidului ”Cum să fii turist la tine acasă”, text semnat de Olimpia Bratu, privitor la Patrimoniul gorjean, aduce în prim plan o schimbare de atitudine față de turism și turist, o provocare a fiecăruia dintre noi ca să privim locul în care trăim din perspectiva vizitatorului/ călătorului:  

PATRIMONIUL GORJEAN

                Cine spune Gorj se gândeşte la Târgu- Jiu, iar când rosteşte Târgu-Jiu, de fapt se gândeşte la Masa Tăcerii, la Aleea Scaunelor, la Poarta Sărutului şi la Coloana Infinitului. Pentru un gorjean este mai mult decât atât, Gorjul nu înseamnă doar Constantin Brâncuşi sau Ansamblul Calea Eroilor, ci şi ţinutul unde poţi să afli ce l-a marcat, ce l-a inspirat, dar şi ce a preluat de aici marele sculptor.

                Gorjul sau Ţinutul Jiului de Sus, cum îl atestă documente vechi de mai bine de 500 de ani adăposteşte printre pădurile sale, pe sub dealuri sau în plină câmpie, minuni pe care nu le vom afla decât cu răbdare, străbătându-l şi ghidându-ne după ceea ce astăzi conferă o valoare unanim recunoscută - monumentele istorice, acele creaţii ale locuitorilor săi care au dăinuit peste veacuri pentru a rămâne martorii identităţii şi tradiţiilor gorjenilor.

                 Când pătrunzi în Gorj, pe drumul ce te aduce de la Vâlcea, descoperi o imagine ce iţi rămâne în suflet toată viaţa. Este Muntele Padeşul, străbătut de cheile Olteţului care l-au separat în două părţi egale, ca o poartă ce se deschide spre tărâmuri de poveste. Majoritatea celor care vin aici o fac pentru a vizita seculara Mănăstire de la poale sau Peştera Polovragi. Le mai dăm un motiv să ajungă aici. Pe malul drept al Olteţului, străjuind de la înălţime Mănăstirea Polovragi, sus, la Crucea lui Ursache, stau mărturie peste veacuri urmele a ceea ce în plină epocă geto-dacică era o cetate cu un tip de fortificaţie aparte pentru zona de la sud de Carpaţi.

                Dacă ne îndreptăm spre epoci istorice mai apropiate de noi, nu putem să nu observăm prezenţa numeroaselor situri de epocă romană, aşa cum este sistemul de castre cu val de pământ, respectiv cu zid de piatră ce s-au ridicat pe drumul ce trece în Transilvania la Pleşa, Bumbeşti-Jiu „Vârtop” şi Bumbeşti-Jiu „Gară”.

                Însă, ceea ce dă adevărata măsură a spiritului creator al locuitorilor acestei zone sunt monumentele de arhitectură, dintre care cea mai semnificativă prezenţă este cea a construcţiilor de cult - 184 de biserici, din care 119 din lemn şi 65 de zid. O statistică a bisericilor de lemn din România înscrise în Lista monumentelor istorice, arată că Gorjul se poate mândri ca fiind judeţul cu cele mai multe astfel de obiective de patrimoniu cultural naţional.

În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizaţie a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunităţi locale, ele au dăinuit peste veacuri şi întâlnim astăzi construcţii de acest tip, vechi de peste 300 de ani, la care se adaugă un număr însemnat de obiective de secol XVIII. Lipsite în mare parte de pisanii la momentul ctitoririi, aceste bijuterii ale civilizaţiei lemnului şi-au consemnat istoricul începând cu arhitectura şi continuând cu marcarea pe elementele constructive sau decorative a datelor care ajung, printr-o „citire” atentă, să ne vorbească despre naşterea şi prefacerea lor în timp. Ctitorii lor sunt cei care au scris istoria acestor locuri, moşnenii (oameni liberi), urmaţi de preoţi şi în rare situaţii de boieri.

Specific pentru bisericile de lemn din Gorj este dispunerea temeliei direct pe pământ, prezenţa peretelui plin între pronaos şi naos precum şi absenţa clopotniţei peste pronaos, după cum afirmă cercetătoarea Ioana Cristache-Panait.

Cioplirea lemnului a fost adusă la rang de artă de meşterii care au realizat bisericile de lemn. Întreaga construcţie impresionează pornind de la modalitatea de îmbinare a bârnelor până la decorul stâlpilor din pridvor sau al uşilor de intrare. Întregul decor foloseşte motive cu valoare de simbol - pomul vieţii, brâul în frânghie care înconjoară uneori biserica, imaginea şarpelui, mărul, crucea în creste.

Mărturii ale profundei credinţe a locuitorilor Gorjului, mănăstirile şi schiturile sunt locurile de care se leagă marile ctitorii voievodale, leagăne ale culturii şi civilizaţiei româneşti, păstrătoare de valori materiale şi spirituale, astăzi lăcaşuri de rugă şi pelerinaj.  Pornind de la est către vest, putem să poposim o vreme la porţile de intrare în Gorj, la Mănăstirea Polovragi, ctitorie veche de peste cinci sute de ani a lui Radu şi Pătru, fii lui Danciu Zamora. Fiindcă locul era potrivit pentru rugă şi închinare, Danciu Pârâianul o reface din temelii la 1645. Nici Constantin Brâncoveanu nu poate trece nepăsător pe aici şi devine cel de-al treilea şi poate cel mai important ctitor, fiindcă a împodobit Biserica în hramul Adormirii Maicii Domnului cu icoane şi cu pictură murală, folosind pe Constantin Zugravul. Acesta din urmă lasă în pridvor ceva unic în iconografia românească, reprezentarea mănăstirilor închinate la Muntele Athos.

                De la Polovragi, pe drumul spectaculos pe sub munte, poposim la alt lăcaş mănăstiresc, ridicat la Crasna de marele Pitar Dumitru Filişanu la 1636. Întregul ansamblu mănăstiresc, străjuit pe laturi de chilii, parcă îşi protejează perla de tradiţie bizantină din mijloc, Biserica în hramul Sf. Nicolae.

Cel mai vestic loc de rugăciune din Gorj, Mănăstirea Tismana este, de departe, simbolul ctitoriei voievodale, al naşterii culturii şi civilizaţiei româneşti, cea mai veche păstrătoare de credinţă ortodoxă. Aşezată într-o locaţie fortificată natural, micuţa biserică din lemn de tisă, ridicată în secolul XIV de călugărul Nicodim, devine sub domnitorul Dan I biserica pe care o cunoaştem astăzi. Preţioasa pictură realizată de Dobromir din Târgovişte la 1564 în stil post bizantin fusese acoperită de pictura realizată la 1766 pe cheltuiala Stancăi Glogoveanu, aflată acum în muzeul şi pe coridoarele mănăstirii. Şcoala de cărturari şi caligrafi ce s-a format aici a dat nume de seamă ca Dionisie Eclesiarhul, cel care scrie la 1814 pomelnicul unei alte biserici monument, Sf. Nicolae din Târgu-Jiu. Turnurile medievale care străjuiesc incinta îi dau un aspect monumental şi inexpugnabil, dar schiturile din apropierea sa, de la Cioclovina de Jos şi de Sus, sunt dovada nevoii de pace, linişte şi credinţă în Dumnezeu care au animat pe cucernicii locuitori ai săi de-a lungul timpului.

                Începând cu secolele XVII-XVIII, din loc în loc, pe dealurile Gorjului, încep să îşi facă apariţia nişte construcţii asemenea unor turnuri de veghe, dar cărora, privindu-le de aproape le puteai găsi pereche în liniile arhitectonice ale caselor din acea vreme. Sunt celebrele cule despre care documentele arată că au fost cel puţin 24, răspândite în întregul judeţ, majoritatea păstrate până spre începutul secolului XX, după care timpul, situaţia economică şi poate, nepăsarea le-au învins. Aşadar, astăzi nu mai putem vorbi decât depre Cula Cornoiu, în jurul căreia s-a dezvoltat Muzeul arhitecturii populare gorjeneşti de la Curtişoara, Cula Crăsnaru de la Groşerea şi Cula Cioabă-Chințescu de la Şiacu, la care s-ar putea adăuga Casa-culă de la Glogova.

                Funcţiunea principală a culelor se leagă de vremuri de puternice conflicte determinate de instalarea, la scurte intervale de timp a domnilor fanarioţi. Mica boierime din Oltenia, deseori atacată de cetele de turci nemulţumiţi fie de zaherea, fie de inactivitatea din raialele de pe Dunăre, înţelege să-şi protejeze domeniile şi interesele construind aceste case fortificate, pe locuri dominante, astfel încât să poată supraveghea împrejurimile şi să prevadă iminenţa atacurilor.

                Unicitatea acestor construcţii este dată de restrângerea pretenţiilor de confort în favoarea celor defensive, precum şi de arealul restrâns în care se întâlnesc. În  România, sunt cunoscute în Oltenia şi zona Muncelului, iar în Europa se întâlnesc doar în Balcani (Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Albania).

Ceea ce le dă valoare arhitecturală deosebită şi îndulceşte puţin din asprul stil războinic pentru care au fost concepute, este pridvorul situat la ultimul etaj. Acesta are coloane de zid la Curtişoara, Şiacu şi Groşerea şi stâlpi de lemn la Glogova, care susţin arcade trilobate încadrând într-o “ramă” preţioasă priveliştea deasupra căreia se deschid. Este locul în care proprietarul îşi face siesta în perioadele liniştite, scrutând zările şi preţuindu-şi domeniile.

                Nu poţi spune că îți cunoști orignile, dacă nu ai poposit într-un loc în care timpul pare că s-a oprit pentru a păstra esenţa sufletului gorjean. Muzeul arhitecturii populare de la Curtişoara e poate singurul loc din acest judeţ în care îţi poţi imagina satul gorjean de altădată. Parcă aştepţi să vezi în pridvorul caselor de la câmpie, de la deal sau din zona de sub munte, pe stăpânul acestora, care vine să te invite să guşti din bucatele pregătite de soţia sa. Şi nu te-ai mira să vezi că se duce în pimniţele de pe deal din apropiere să îţi aducă poame sau un ulcior cu îmbătătoarea licoare a lui Bachus. Te gândeşti de ce sunt casele cu etaj şi apoi te minunezi, când afli că în încăperile de jos ţineau animalele, a căror căldură contribuia la confortul proprietarilor casei. Dar mai presus de toate, te gândeşti la minunata civilizaţie a lemnului sfinţită de meşteşugul cu care şi-au durat casele ce au ajuns până la noi sau bisericile în care s-au închinat străbunii și în care putem să ne închinăm şi noi. Pleci cu regret, liniştea de aici nu o vei găsi în larma oraşului şi promiţi să te întorci.

Te aşteptăm, gorjene, poți fi turist și la tine acasă!

                                                                                               (Olimpia Bratu, prefață la Ghidul ”Cum sa fii turist la tine acasă”, Ed. Măiastra, 2013)

Prin urmare, luând în considerare harta turistică gorjeană și tematica turistică a județului Gorj, încercând să vină în întâmpinarea celor doritori de informație în acest domeniu, Biblioteca Județeană ”Christian Tell” s-a raliat din 2013 proiectului dezvoltat prin programul Biblionet finanţat de Fundaţia IREX, principalul său obiectiv este acela de a valorifica potenţialul turistic-cultural al judeţului nostru, prin implicarea membrilor vârstnici ai comunităţii în redescoperirea valorilor culturale şi turistice ale localităţilor lor.

După realizarea unui ghid „Cum să fii turist la tine acasă?” – pentru localitățile Târgu-Jiu, Băleşti, Leleşti, Peştişani şi Scoarţa, proiectul continuă și în acest anul 2017 cu implicarea bibliotecarilor din Țicleni, Bărbătești, Telești și Stoina și Târgu-Jiu, informațiile urmând să fie la dispoziția celor interesați (turiștii) prin bibliotell.ro, site-ul Bibliotecii Județene ”Christian Tell” Gorj.

Page 5 of 18

Visitors Counter

548216
TodayToday491
YesterdayYesterday882
This_WeekThis_Week406
This_MonthThis_Month15813
All_DaysAll_Days548216
Top